Rolul femeii in pastrarea traditiei ucrainene

Fiecare femeie are povestea ei. Povestea poate schimba lumea. Nu ezita să iubești viața cu tot ce oferă ea, să alinți, să dăruiești, să lupți, să-ți păstrezi încrederea si identitatea, să ai grijă de tine și de cei dragi, să fii frumoasă, să crezi în povestea ta! 
La mulți ani, draga femeie!

 Traditia inseamna o suma de valori, o experienta comunitara, in mijlocul careia ne nastem si de la care plecam, chiar atunci cand inovam. Pentru ca, asa cum remarcau, in estetica, G. Calinescu la noi si T.S. Eliot in America, raportul dintre traditie si inovatie inclina in favoarea celei dintai. 

Inovatia fara traditie nu are sens, iar ceva cu totul nou nu ar fi inteles de nimeni si nici util. Daca intelegem traditia ca pe o suma de valori, daca constientizam faptul ca ne nastem, traim si profitam de pe urma traditiei, in sensul larg al termenului, cel de totalitate a valorilor acumulate de societate la un moment dat, putem lega traditia de educatie, de credinta, de cultura si tehnica, de toate domeniile vietii, de noi insine, care, astfel, trebuie sa devenim responsabili pentru valorile pe care le cream si le transmitem celor care ne vor urma.

Transmiterea unei traditii sanatoase tine, in ultima instanta, si de calitatea noastra de oameni si de crestini, deoarece la dreapta judecata a lui Hristos vor fi judecate si consecintele pe care le-au avut faptele noastre, nu numai faptele in sine. In societatea in care traim, ca urmare a intelegerii in sens peiorativ a traditiei, dar mai ales a grabei si presiunilor care ni se fac pentru introducerea si acceptarea, in societatea romaneasca, a unor valori care nu o definesc si pe care marea majoritate a oamenilor nu le accepta, s-a ajuns la deteriorarea traditiei, la innoirea fortata cu anumite valori, care nu se pot numi identitare, intrucat nu au de a face cu valorile comunitatii ucrainene.

De aceea, se cuvine sa abordam cu toata seriozitatea problema pastrarii valorilor identitare, mai ales in aceasta perioada de tranzitie, cand in societatea traditionala  se simte tot mai mult miscarea catre lumea tehnologica si pierderea, cu timpul, a patrimoniului viu. Am remarcat acest lucru pe teren si consider ca o urgenta inregistrarea, cu toate mijloacele, a obiceiurilor vii care mai exista, cat si conservarea traditiilor in forma lor vie,  promovarea lor in spatiul european si euro-atlantic, ca o imagine vie, realista, istorica si contemporana a ucrainenilor. Iar daca am dori sa prezentam identitatea acestei etnii, consider ca nimic nu poate oferi o reprezentare mai completa a tuturor laturilor existentei sale decat traditia populara. 

Evidentiind traditia ucraineana, am putea trage concluzii privitoare la diversitatea valorilor si domeniilor in care aceasta este reprezentativa, o adevarata purtatoare a identitatii neamului nostru de la port, mestesuguri, arhitectura, pana la cele mai subtile laturi spirituale, cum ar fi literatura, mentalitatea, practicile si riturile, care coboara traditia din sfera teoreticului in viata de zi cu zi. In contextul in care traim, ar fi necesar sa subliniem ca este necesara pastrarea valorilor traditionale si pentru ca ele cuprind un tezaur moral, al bunului simt, sfidat, sub motivatia liberalizarii moravurilor, in lumea noastra.

Cuvantul cheie pentru traditiile ucrainene cred ca poate fi identificat in intelepciune. Intelepciunea de a-ti chivernisi aceasta scurta viata astfel incat sa poti realiza ceva aici, dar, mai ales, sa dobandesti mantuirea, imparatia lui Dumnezeu. Aceasta inseamna o viata morala, crestina, cumpatata, in care frumosul si armonia isi au locul lor, venind sa bucure sufletul; mai ales sufletul incarcat cu atatea probleme al omului contemporan. Si este adevarat ca obiceiurile populare au contribuit, intr-o oarecare masura, la laicizarea credintei, asa cum se manifesta ea mai ales in mediul rural, in popor. In locurile cu o putermica traditie populara, unde aceasta a fost pastrata si transmisa din generatie in generatie, pe cale familiala, unde femeia a avut un rol aparte.

De aceea, in acest domeniu, studiul traditiilor populare, cunoasterea si conservarea valorilor identitare, stimularea interesuui tinerilor pentru aceste valori, cultivarea aptitudinilor lor artistice sau mestesugaresti ar putea contribui mult la dezvoltarea personalitatii umane, la spiritualizarea si socializarea tinerilor, la gasirea unui sens al vietii, a unei motivatii existentiale, de care adeseori sunt lipsiti. Intr-un cuvant, putem spune ca patrimoniul valorilor identitare romanesti si ucrainene poate constitui, pentru societatea actuala, o alternativa educationala, artistica, economica, cu un potential deloc neglijabil, o alternativa si o solutie a unora dintre dilemele, cautarile si neimplinirile contemporane.

Iar daca vocea traditiei, credintei si educatiei ucrainene traditionale se ridica uneori impotriva unor valori en vogue, care vor sa perverteasca insasi fiinta umana, se cuvine sa trecem peste ranguri, pozitie sociala, chiar peste practicile si preferintele individuale, sau personale, atunci cand acestea sunt nocive din punct de vedere moral, social, crestin. Si sa nu stingem facliile care inca mai palpaie ...

„Relaţii romano-ucrainene: istorie și contemporaneitate”

La Satu Mare s-a desfăşurat un simpozion dedicat relaţiilor ucraineano-române, in zilele de 26-27 februarie „Relaţii romano-ucrainene: istorie și contemporaneitate”.

 La acest eveniment au participat peste 100 de persoane, de la diferite instituții și anume: Muzeul Judeţean Satu Mare, Universitatea Națională din Ujgorod, Arhivele Naționale Maramureș, Baia Mare, Muzeul de Etnografie și Artă Populară Baia Mare, Arhiva din Beregovo, Transcarpatia, Universitatea de Vest “Vasile Goldiş” Arad, filiala Satu Mare, Institutul de istorie “G. Baritiu”, Cluj-Napoca, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, București, Asociația “Ucraina-Lumea”, Fondul de Caritate “Resurse și Inițiative Publice” orașul Cernăuți, Uniunea Ucrainenilor din România.
Cu acest simpozion s-a dorit crearea unei punti intre cele doua popoare, român și ucrainean.

Voluntarii "Zadunaiska Sici"

      Voluntariatul sau altfel spus munca neplatita, inseamna de fapt acumularea unei experiente profesionale intr-un anumit domeniu care sa te ajute sa experimentezi lucruri noi, sa te dezvolti si sa ajuti. Practic, a voluntaria inseamna a ajuta neconditionat, astfel incat beneficiarii sa ajute la randul lor, pe principiul da mai departe,

     Voluntarul este prin excelenţă binefăcătorul necunoscut. Sigur, are chip, greutate specifică şi însuşiri. Are şi un cod numeric personal, ca şi un nume şi un prenume. Este necunoscut, însă de cele mai multe ori, fiindcă probabil că a doua sa caracteristică, după simţul filantropic, este modestia. 

      De aproximativ opt ani arătam că o parte din ucrainenii din judetul Tulcea suntem implicati în activităţi de voluntariat. Potrivit unui alt studiu, dar mai recent (din 2014), media europeană de implicare în asemenea acţiuni era de 40% (Norvegia fiind ocupanta primului loc, cu 80%!); de asemenea, tot în plan european, expresia financiară a acestui bine gratuit era oglindit în PIB-uri naţionale între 3 şi 5% (aproape 8% în Marea Britanie!).

      Voluntarul nu face bine în mod haotic, ci într-un fel precis şi, mai ales, folositor. Binele nu se face cu forţa ori aiurea; esenţa binelui stă-n caracterul utilitar. Dă-i omului să bea când îi este sete! Ajuta-l sa se ridice atunci cand e cazut!

 Foarte mulţi tineri dintre cei care în perioada liceului au activat în cadrul comunitatii,  continuă cu munci voluntare şi-n timpul facultăţii, chiar şi după ce ajung să fie pe picioarele lor, oameni în toată firea. Ei au deprins pe parcurs... talente.

De aceea in cadrul comunitatii ucrainene, incercam sa punem  in lumina  şi altceva decât tezaure individuale de omenie: puterea de asociativitate a binelui. 

Nu cred că avântul filantropic e înnăscut, e mai degrabă dobândit. Şi apoi şlefuit printr–un alt folos pentru voluntar – câştigarea unor deprinderi practice suprapuse unor trăsături de caracter, pe scheletul robust al principiilor umanitare. „Dăruind vei dobândi”.

 Altfel spus, binele făcut îţi va reveni, spre umilă bucurie, sub înfăţişarea folosului spiritual. 

      Oştirea altruismului tulcean se arată pentru fiecare voluntar care primeste, în raniţa sa, bastonul de anonim. 

Diplome personalizate ale binelui necunoscut. 

Un prieten spune că a ajuta pe cineva înseamnă să-l împrumuţi pe Dumnezeu. Asta înseamnă că pe toţi aceşti voluntari îi aşteaptă pe undeva neasemuite comori care se înregistrează doar în declaraţia de avere sufletească.

La multi ani, 2016!

Deja a intrat in traditia noastra, sa organizam si sa ne bucuram impreuna la trecerea in noul an.
2016 sa fie cel mai bun an de pana acum, sa fim sanatosi, sa aduca pace si bunastare poporului roman si cel ucrainean.
Ucrainenii din judetul nostru si nu numai au celebrat trecerea in noul an impreuna, alaturi de oaspeti dragi din Ucraina la restaurantul Egreta, intr-un cadru festiv.

Participantii la revelion au avut parte de un program bine conturat format din dans traditional si poezie. 

Am intampinat noul an cu un pahar de sampanie, si cu un meniu variat selectat de organizatori astfel incat sa multumeasca toti invitatii.

Ne-am simtit foarte bine impreuna si am promis ca asa ne vom simti tot anul pastrand aceasta inertie pentru toate proiectele pe care le vom realiza.
Va asteptam la fel de voiosi si implicati in cadrul comunitatii si in anul care tocmai a inceput.

Eminescu şi Odesa

               În ciuda vremii neprietenoase și a zăpezii care a căzut peste orașul nostru, am reușit să ne întâlnim cu toții la sediul comunității noastre pentru a elogia contribuția marelui poet Mihai Eminescu la cultura română.

               Gazda acestui eveniment, președintele organizației județene U.U.R. Tulcea - Cernencu Dumitru, a subliniat în cuvântul de deschidere importanța contribuției operei (poezie, proză și publicistică) pentru cultura română și nu numai, dar a accentuat, conform temei acestei întâlniri („Eminescu și Odesa”), câteva aspecte petrecute în anul 1885, atunci când, la sugestia și susținerea unor prieteni adevărați, Mihai Eminescu a călătorit lângă Odesa, unde la sanatoriul dr.-ului Iachimowicz și-a tratat câteva probleme de sănătate.

               Aflat la Odesa, între 1885 și 1886, Mihai Eminescu a completat lista marilor scriitori care, în ultimele două secole trecute, au vizitat orașul-port la Marea Neagră, întemeiat la 1794. Pe parcursul acestei cure de tratament, Eminescu a scris câteva scrisori în care prezintă pentru apropiați  situația de la acea vreme din zonă. Face referire la faptul că nu avea cum să poarte o conversație cu cei din Odesa și observă lipsa unei prese într-o limbă de circulație internațională pe care ar putea să o citească, aşa cum obişnuia mereu să facă.

               Pe parcursul periplului său prin oraşul de la Marea Neagră,  Eminescu a vizitat mai multe locuri din această urbe,  în primul rând, corpul de locuințe din strada Preobrajenskaia de la numărul 7, unde, la vremea respectivă, se afla apartamentul medicului-balneolog care l-a avut în grijă,  doctorul Iachimowicz, la care venea în ospeţie şi care îl primea cu drag pe marele poet. Poate fi identificată şi presupusa clădire a fostului hotel „Strasbourg”, din strada Ekaterinskaia, unde poetul, se oprise în septembrie 1885 pentru a aștepta banii de la Iași, primiţi din partea susţinătorilor săi, atât de necesari pentru a se putea întoarce înapoi acasă.

             Prin luările de cuvânt de la această acțiune, participanții au elogiat activitatea multiplă în domeniul cultural a lui Mihai Eminescu pe un fond muzical adecvat compus de Ciprian Porumbescu. S-au recitat versuri din creația lui Mihai Eminescu, Marin Sorescu, Vasile MIlitaru și alții.

               Participanţii la acest eveniment au apreciat valoarea inestimabilă a acestui poet, care ocupă cel mai important loc pentru români şi care poate fi apreciat similar cu apreciarea de care se bucură Taras Şevcenko în inimile ucrainenilor. Astfel, putem spune că operele celor doi mari artişti sunt complementare, pentru că ne oferă nouă, românii de etnie ucraineană, bucuria de a putea inţelege şi aprecia ambele opere. Noi, cei care avem acces la operele în limba română, dar şi în limba ucraineană, suntem cei care putem să ne bucurăm, în fiecare moment de frumuseţea cuvintelor bine alese, care au dirijat viaţa celor două popoare. Diferenţele culturale nu dezbină, ci oferă posibilitatea tuturor de a ne îmbogăţi din puncte de vedere cultural şi emoţional.

           Ne­-a bucurat sincer prezenţa la acţiune a tinerilor nostri care au manifestat interes pe parcursul desfăşurării acţiunii şi au recitat versuri împreună cu ceilalţi invitaţi, remarcând­­-o pe Ericka Iove, care s-a oferit să ne prezinte frumoasele versuri dintr-un fragment din poezia "Sara pe deal".

              Am avut parte de un moment muzical din partea membrilor grupului vocal "Zadunaiska sici" din Tulcea, care au interpretat creaţii din lirica lui Mihai Eminescu pentru a ne oferi posibilitatea de a ne bucura de acorduri pe versurile din poeziile "Sara pe deal" şi "Pe lângă plopii fără soţ".

               Fiecare dintre aceste moment ne-au permis să adaptăm acest cadru astfel încât să ne apropie de frumuseţea operei marelui poet.

               Finalul acțiunii s-a dorit a fi o provocare adresată tuturor, de a-l cinsti și de a ne racorda la opera sa, care poate fi considerată în continuare atât de actuală.

24 ianuarie 2016

Astazi 24 ianuarie 2016, în Piața Mircea cel Bătrân din Tulcea, au participat mai multe persoane, dar si  reprezentanti ai comunitatii ucrainene, pentru a marca cei  157 de ani de la Unirea Principatelor Române.

Evenimentul a început la ora 10.00 cu salutul drapelului de luptă și intonarea imnului de stat urmat de un serviciu religios.

După 157 de ani, ziua de 24 ianuarie ne va face din nou să retrăim, cel puțin la nivel de poveste,  pași făcuți de strămoșii noștri pentru tot ce înseamnă astăzi România. 

Obiceiuri de Anul Nou pe stil vechi din Ucraina, prezentate la Tulcea

Membrii organizației județene a Uniunii Ucrainenilor din România (UUR) au sărbătorit, în noaptea de miercuri spre joi, Anul Nou pe stil vechi, alături de profesori de istorie și studenți ai Universității Odesa din Ucraina, care le-au prezentat obiceiurile de această sărbătoare.

În imagine, colindătorii din regiunea Odesa, Ucraina

Participanții la sărbătoarea de Anul nou bătrân au fost întâmpinați cu un colac de pâine și sare, iar recitalul oaspeților a început cu urările adresate de Capră, personajul, personificat de o tânără cu haină de blană și coarne pe cap, refuzând să-și înceapă colindul fără a fi cinstit de gazde cu un pahar de țuică. "Pe unde calcă ea (capra, n.red.) totul înnoiește", a explicat reprezentantul UUR, Ananie Ivanov.

Malanka, un alt obicei tradițional al ucrainenilor, a fost prezentat de un tânăr îmbrăcat ca o femeie care a măturat casa gazdei, alungând tot ce este vechi pentru a face loc noului. "Malanka, un obicei în care bărbatul se îmbracă în haine de femeie, iar femeia poartă haine bărbătești, este un simbol al înnoirii", a declarat pentru AGERPRES decanul Facultății de Istorie din cadrul Universității Odesa, Ucraina, Veaceslav Kushnir. 

În baza unui parteneriat încheiat cu Universitatea "Dunărea de Jos" din Galați și Muzeul de Etnografie și Artă Populară din Tulcea, reprezentanții Universității Odesa au vizitat periodic România, Veaceslav Kushnir realizând un album cu ștergare din regiunea Dunărea de Jos care a cuprins elementele de identificare de pe aceste obiecte. 
În imagine, decanul Facultății de Istorie din cadrul Universității Odesa, Ucraina, Veaceslav Kushnir

"Toți cei care trăiau în regiunea Dunărea de Jos aveau ștergare cu ornamente comune, dar și ornamente specifice etniei proprii, preluând de asemenea elementele care le plăceau de la alte etnii. Pe baza aspectelor comune, se poate înțelege modul în care au trăit împreună, constituind un exemplu de toleranță care a fost transmis și generațiilor următoare. Din 1999, de când vin în România, am înțeles că cel mai bine sunt păstrate obiceiurile de iarnă", a menționat Kushnir. 
În imagine, profesoara de istorie din regiunea Odesa, Irina Motorna

Printre colindătorii organizației județene a UUR Tulcea s-a aflat și Irina Motorna, în vârstă de 29 de ani, profesoară de istorie, care a afirmat că experiența din România a fost una inedită din punct de vedere profesional. "Am colindat și în satele Dunavățu de Jos și Murighiol și am auzit oameni care știu urături în limba ucraineană pe care noi nu le-am auzit vreodată. Domnul profesor intenționează ca anul acesta în vară să revenim în Tulcea timp de două sau trei săptămâni pentru a face anchete privind istoria acestor colinde", a afirmat Irina Motorna. 

Pe parcursul nopții, colindătorii au avut diverse momente, colindele fiind cântate atât de oaspeți cât și de gazde. 

"Pentru fiecare din noi, ca pentru orice națiune, este importantă identitatea. Obiceiurile ne unesc. Noi facem aceste obiceiuri și ne identificăm cu ele. Cu cât știm mai mult despre ele, cu atât înțelegem mai bine cine suntem", a afirmat profesorul Veaceslav Kushnir. 

Organizația județeană a UUR Tulcea numără, potrivit președintelui acesteia, Dumitru Cernencu, aproximativ 1.000 de membri cu drepturi depline, numărul real al ucrainenilor din județ fiind însă mult mai mare. 

Anul nou bătrân a fost marcat în noaptea de miercuri spre joi de toți credincioșii care prăznuiesc sărbătorile după vechiul calendar. 

Sărbătorile de iarnă pe stil vechi marchează, de altfel, finalul tradițiilor de început de an care se mai păstrează în județ. Încă de copii, unii tulceni celebrează de două ori Crăciunul și Revelionul, iar în semn de respect față de toți locuitorii municipiului Tulcea, autoritățile locale păstrează iluminatul festiv de iarnă până la încheierea tuturor sărbătorilor. 

AGERPRES/(A, AS-autor: Luisiana Bîgea, editor: Diana Dumitru, editor online: Mihaela Pană)

Mihai Eminescu si Odessa

Va invitam sa luati parte la actiunea culturala " Mihai Eminescu si Odessa" care va avea loc duminica, 17 ianuarie, ora 14:00, la sediul comunitatii noastre din Tulcea (Str. Corneliu Gavrilov nr. 288).

Va asteptam cu drag!

Revelion ucrainean

Український Новий рік

In seara zilei de 13 ianuarie 2016, incepand cu orele 18,30, la hotel Egreta, comunitatea noastra organizeaza impreuna cu oaspeti din Ucraina, o seara cultural-distractiva pentru a ne asigura trecerea catre noul an 2016.
Informatii suplimentare la telefon 0744541448