UCRAINENII DIN DELTA DUNARII





       OAMENI CU CARE NE MANDRIM




... "Gabriela Artimov,.... îndrăgea tradiţiile ucrainene si un lucru a fost însă cert:  mergea şi le spunea femeilor care roboteau prin gospodărie: „Vreau să înfiinţez  şi să rămână! - un cor, să cânte cântecele noastre traditionale! Vreţi să participaţi ?“.




      " E adevărat, în Caraorman locuiesc, în mare parte, ucraineni destoinici, buni, frumosi, cu ochii albaştri, spatele zdravăn, iar bătrânii sunt tot mai putini şi nu are cine să-i  mai înveţe pe copii traditiile noastre. În aceste condiţii, frumoasele obiceiuri ale acestei comunităţi vechi de sute de ani ameninţau să înceapă regretabilul, dar naturalul proces de dispariţie şi în cele din urmă, nu ar mai fi rămas decât în hrisoave si amintiri."
      Pesemne că d-na Gabriela Artimov, nu a vrut să se petreacă un asemenea fenomen si  a luat atitudine, dar nu a obligat  pe nimeni, cine a vrut sa vina la cor, a venit  - „Cine-a auzit şi-a vrut, a venit singur. Ne-am adunat câteva femei si ne-am gandit cum să pornim un proiect pe aceasta tema - trebuia să culegem cântece ( pentru că tineretul nu avea de unde sa le stie) le-am prelucrat, le-am învăţat, aveam si  instrumentist, in persoana sotului meu Vaniusa Artimov, dar  care ne-a avertizat de la bun inceput : " Daca nu va descurcati nu bine, ci foarte bine eu cu voi nu ies pe scena sa ma fac de rusine! "  . Apoi am întrebat prin sat, i-am întrebat şi pe cei care-au plecat din sat şi nu sunt putini si care sunt mai în vârstă,  pe la Tulcea, pe la Galati ...... ( tot ucraineni) i-am întrebat de melodii vechi si astfel am reusit sa strangem în repertoriul nostru mai multe zeci de  cântece.  Am devenit ca o mare si frumoasa familie. 
       Acum, selecţia melodiilor este făcută cu atenţie, oamenii cântă în funcţie de mediul în care se află şi de dispoziţia ascultătorilor. Spre exemplu,  ştiu să cânte  tot amarul din viaţa  sunt foarte multe melodii, dar, celea mai lente, mai triste, mai de viaţă,  sunt in mod deosebit pentru cine înţelege limba ucraineana,  cine nu inţelege cuvintele  se poate sa nu-i placa. 
        Totuşi,  rigoarea, ne obligă să spunem că acest cor nu este doar aşa, o înţelegere pseudocontractuală, cu responsabilităţi şi drepturi. Oamenii aceştia sunt ca o mare familie – nu-i o metaforă-  sunt  oameni minunati . Am reprezentat cu mândrie satul nostru, am dus mai departe numele de " Caraorman "  fie prin folclor, fie prin gastronomie, fie prin fapte bune.  
       Pe unde participăm, suntem " fruntea “, spune una dintre fete şi are dreptate să se laude. 
       Duminica,  este destinată programului artistic al corului . „Repetăm si dacă nu ne place, suntem liberi să ne retragem, nu ne obligă nimeni, nu suntem angajaţi, suntem un grup care face voluntariat" - si totul porneste din suflet pentru suflet !......."














Semneaza : SC

Ansamblul de cantece si dansuri Zadunaisca Sici din Tulcea a participt la Festivalul „Alfabetul convietuirii” de la Ploiesti





Începând cu data de 25.09.2013 şi până pe 29.09.2013, la Ploieşti s-a desfăşura Festivalul „Alfabetul convieţuirii”, la care au participat formaţii artistice ale  comunităţilor etnice din România.
Manifestarea a fost iniţiată de către Uniunea Elenă din România şi cofinanţată de Primăria Ploieşti şi Guvernul României- Departamentul pentru Relaţii Interetnice. 
Festivalul a început pe 25.09.2013, la ora 17.30, cu defilarea ansamblurilor participante şi o paradă a costumelor naţionale ce s-a  desfăşurat incepand  din faţa hotelului Central şi până la Casa de Cultură a Sindicatelor din Ploieşti- instituţie care a găzduit, de altfel, toate spectacolele programate. 
Reprezentantii comunitatii ucrainene, Ansamblul de cantece si dansuri Zadunaisca Sici din Tulcea, a participat la aceasta importanta manifestare, delegatia fiind condusa de catre   d-nul  Dumitru Cernencu, presedintele Filialei UUR Tulcea.
Tinerii artisti, in ciuda faptului ca se afla in perioada de acomodare a noii generatii , au pregatit cu inspiratie intregul program prezentat pe scena festivalului, program care a fost pe placul publicului spectator, dovada fiind  aplauzele indelungi.
De remarcat este efortul sustinut pe care l-au depus tinerii in frunte cu Laura Doroftei, David Nichiforov, Maria Pocora, Marian Nicolov, Loredana Ivanov, si mai tinerii lor colegi Minodora Lisavencu, Laurentiu Soare, Adrian Stoica si Raluca Colesnicencu.
O impresie deosebita a creeat si standul minoritatii noastre amenajat de catre d-nele Maria Reva, Tudosia Butiri, Paula Condrat si Violeta Todie, pentru cei interesati au fost expuse costume traditionale, publicatii, carti si exponate  realizate de catre mesterul artizan de etnie ucraineana Gheorghe Toader.













Lucrari prezentate in cadrul expozitiei




Lucrarile apartin  artistului -Toader Gheorghe - " Peisaje Deltaice "


Reva Maria - prezentarea portului popular ucrainean





Defilarea tinerilor din Ansamblul Zadunaisca Sici 




















 Semneaza SC


Dulcele gust al Dobrogei


Îmi place să cred că Dobrogea este un loc de întâlnire între nord, sud, est și vest. Aici au venit cândva, de voie și mai ales de nevoie, oameni din spații geografice diferite, cu religii, culturi și moduri de viață diverse. Și toți i-au spus acestui loc CASĂ … și l-au făcut să fie exact ca ACASĂ. Și ce te poate transpune mai ușor în acea atmosferă decât aroma bucatelor tradiționale.
 CA LA NOI IN DOBROGEA
Pe 4 octombrie 2013 Muzeul de Etnografie și Artă Populară a fost gazda manifestării expoziționale și a târgului gastronomic '' Ca la noi în Dobrogea" , o atmosfera friguroasă de început de toamna care a fost îmblânzită de gustoasele bucate dobrogene  făcute cu dragoste de comunitățile locale ucrainene, române, aromâne, ruși–lipoveni,  turci, tătari, greci și italieni.
 Gospodinele ucrainence ( cu care ne mindrim si care sunt mereu primele la provocari de acest gen ) in frunte cu d-nele Tudosia; Paula si Maria au preparat renumitul crap la proțap, șeșke și piroschi / pirahi cu varză.















Românii au pregătit sărmăluțe, plăcintă dobrogeană și gogoși. 
Aromânii au prezentat câteva rețete de plăcintă (printre care și pita di praș) și piperchi tzârgîsite.
Rușii – lipoveni ne-au încântat cu vareniki cu brânză și piroșki cu orez dulce. 
Turcii au făcut  baclavale și saraili, iar tătarii au adus  plăcintele cu umplutură din carne (kobeteșibörek).
 Grecii au pregătit spanakopita, iar italienii crostoli.
Voia bună a fost întreținută cu cântece traditionale ale  ucrainenilor  din cadrul comunitatii,  de catre ansamblul de cantece si dansuri " Zadunaiska Sici" din Tulcea, coordonator presedinte Dumitru Cernencu, dansuri energice prezentate de ansamblul Dorulețul (coordonator Ștefan Coman), ansambul coral al rușilor – lipoveni Lotca (coordonator Natalia Neumann).
Ca la noi în Dobrogea, chiar dacă este frig afară, ne încălzim prin înțelegerea și respectul față de celălalt, prietenie, conlocuire și conviețuire și prin împărtășirea bucatelor de zi cu zi sau de sărbătoare. Iar imaginile grăiesc de la sine.
Semneaza, S.C.