Eminescu şi Odesa

               În ciuda vremii neprietenoase și a zăpezii care a căzut peste orașul nostru, am reușit să ne întâlnim cu toții la sediul comunității noastre pentru a elogia contribuția marelui poet Mihai Eminescu la cultura română.
               Gazda acestui eveniment, președintele organizației județene U.U.R. Tulcea - Cernencu Dumitru, a subliniat în cuvântul de deschidere importanța contribuției operei (poezie, proză și publicistică) pentru cultura română și nu numai, dar a accentuat, conform temei acestei întâlniri („Eminescu și Odesa”), câteva aspecte petrecute în anul 1885, atunci când, la sugestia și susținerea unor prieteni adevărați, Mihai Eminescu a călătorit lângă Odesa, unde la sanatoriul dr.-ului Iachimowicz și-a tratat câteva probleme de sănătate.
               Aflat la Odesa, între 1885 și 1886, Mihai Eminescu a completat lista marilor scriitori care, în ultimele două secole trecute, au vizitat orașul-port la Marea Neagră, întemeiat la 1794. Pe parcursul acestei cure de tratament, Eminescu a scris câteva scrisori în care prezintă pentru apropiați  situația de la acea vreme din zonă. Face referire la faptul că nu avea cum să poarte o conversație cu cei din Odesa și observă lipsa unei prese într-o limbă de circulație internațională pe care ar putea să o citească, aşa cum obişnuia mereu să facă.
               Pe parcursul periplului său prin oraşul de la Marea Neagră,  Eminescu a vizitat mai multe locuri din această urbe,  în primul rând, corpul de locuințe din strada Preobrajenskaia de la numărul 7, unde, la vremea respectivă, se afla apartamentul medicului-balneolog care l-a avut în grijă,  doctorul Iachimowicz, la care venea în ospeţie şi care îl primea cu drag pe marele poet. Poate fi identificată şi presupusa clădire a fostului hotel „Strasbourg”, din strada Ekaterinskaia, unde poetul, se oprise în septembrie 1885 pentru a aștepta banii de la Iași, primiţi din partea susţinătorilor săi, atât de necesari pentru a se putea întoarce înapoi acasă.
             Prin luările de cuvânt de la această acțiune, participanții au elogiat activitatea multiplă în domeniul cultural a lui Mihai Eminescu pe un fond muzical adecvat compus de Ciprian Porumbescu. S-au recitat versuri din creația lui Mihai Eminescu, Marin Sorescu, Vasile MIlitaru și alții.
               Participanţii la acest eveniment au apreciat valoarea inestimabilă a acestui poet, care ocupă cel mai important loc pentru români şi care poate fi apreciat similar cu apreciarea de care se bucură Taras Şevcenko în inimile ucrainenilor. Astfel, putem spune că operele celor doi mari artişti sunt complementare, pentru că ne oferă nouă, românii de etnie ucraineană, bucuria de a putea inţelege şi aprecia ambele opere. Noi, cei care avem acces la operele în limba română, dar şi în limba ucraineană, suntem cei care putem să ne bucurăm, în fiecare moment de frumuseţea cuvintelor bine alese, care au dirijat viaţa celor două popoare. Diferenţele culturale nu dezbină, ci oferă posibilitatea tuturor de a ne îmbogăţi din puncte de vedere cultural şi emoţional.
           Ne­-a bucurat sincer prezenţa la acţiune a tinerilor nostri care au manifestat interes pe parcursul desfăşurării acţiunii şi au recitat versuri împreună cu ceilalţi invitaţi, remarcând­­-o pe Ericka Iove, care s-a oferit să ne prezinte frumoasele versuri dintr-un fragment din poezia "Sara pe deal".
              Am avut parte de un moment muzical din partea membrilor grupului vocal "Zadunaiska sici" din Tulcea, care au interpretat creaţii din lirica lui Mihai Eminescu pentru a ne oferi posibilitatea de a ne bucura de acorduri pe versurile din poeziile "Sara pe deal" şi "Pe lângă plopii fără soţ".
               Fiecare dintre aceste moment ne-au permis să adaptăm acest cadru astfel încât să ne apropie de frumuseţea operei marelui poet.
               Finalul acțiunii s-a dorit a fi o provocare adresată tuturor, de a-l cinsti și de a ne racorda la opera sa, care poate fi considerată în continuare atât de actuală.


24 ianuarie 2016


Astazi 24 ianuarie 2016, în Piața Mircea cel Bătrân din Tulcea, au participat mai multe persoane, dar si  reprezentanti ai comunitatii ucrainene, pentru a marca cei  157 de ani de la Unirea Principatelor Române.
Evenimentul a început la ora 10.00 cu salutul drapelului de luptă și intonarea imnului de stat urmat de un serviciu religios.

După 157 de ani, ziua de 24 ianuarie ne va face din nou să retrăim, cel puțin la nivel de poveste,  pași făcuți de strămoșii noștri pentru tot ce înseamnă astăzi România. 



Obiceiuri de Anul Nou pe stil vechi din Ucraina, prezentate la Tulcea

Membrii organizației județene a Uniunii Ucrainenilor din România (UUR) au sărbătorit, în noaptea de miercuri spre joi, Anul Nou pe stil vechi, alături de profesori de istorie și studenți ai Universității Odesa din Ucraina, care le-au prezentat obiceiurile de această sărbătoare.
În imagine, colindătorii din regiunea Odesa, Ucraina
Participanții la sărbătoarea de Anul nou bătrân au fost întâmpinați cu un colac de pâine și sare, iar recitalul oaspeților a început cu urările adresate de Capră, personajul, personificat de o tânără cu haină de blană și coarne pe cap, refuzând să-și înceapă colindul fără a fi cinstit de gazde cu un pahar de țuică. "Pe unde calcă ea (capra, n.red.) totul înnoiește", a explicat reprezentantul UUR, Ananie Ivanov.
Malanka, un alt obicei tradițional al ucrainenilor, a fost prezentat de un tânăr îmbrăcat ca o femeie care a măturat casa gazdei, alungând tot ce este vechi pentru a face loc noului. "Malanka, un obicei în care bărbatul se îmbracă în haine de femeie, iar femeia poartă haine bărbătești, este un simbol al înnoirii", a declarat pentru AGERPRES decanul Facultății de Istorie din cadrul Universității Odesa, Ucraina, Veaceslav Kushnir. 
În baza unui parteneriat încheiat cu Universitatea "Dunărea de Jos" din Galați și Muzeul de Etnografie și Artă Populară din Tulcea, reprezentanții Universității Odesa au vizitat periodic România, Veaceslav Kushnir realizând un album cu ștergare din regiunea Dunărea de Jos care a cuprins elementele de identificare de pe aceste obiecte. 
În imagine, decanul Facultății de Istorie din cadrul Universității Odesa, Ucraina, Veaceslav Kushnir


"Toți cei care trăiau în regiunea Dunărea de Jos aveau ștergare cu ornamente comune, dar și ornamente specifice etniei proprii, preluând de asemenea elementele care le plăceau de la alte etnii. Pe baza aspectelor comune, se poate înțelege modul în care au trăit împreună, constituind un exemplu de toleranță care a fost transmis și generațiilor următoare. Din 1999, de când vin în România, am înțeles că cel mai bine sunt păstrate obiceiurile de iarnă", a menționat Kushnir. 
În imagine, profesoara de istorie din regiunea Odesa, Irina Motorna
Printre colindătorii organizației județene a UUR Tulcea s-a aflat și Irina Motorna, în vârstă de 29 de ani, profesoară de istorie, care a afirmat că experiența din România a fost una inedită din punct de vedere profesional. "Am colindat și în satele Dunavățu de Jos și Murighiol și am auzit oameni care știu urături în limba ucraineană pe care noi nu le-am auzit vreodată. Domnul profesor intenționează ca anul acesta în vară să revenim în Tulcea timp de două sau trei săptămâni pentru a face anchete privind istoria acestor colinde", a afirmat Irina Motorna. 
Pe parcursul nopții, colindătorii au avut diverse momente, colindele fiind cântate atât de oaspeți cât și de gazde. 
"Pentru fiecare din noi, ca pentru orice națiune, este importantă identitatea. Obiceiurile ne unesc. Noi facem aceste obiceiuri și ne identificăm cu ele. Cu cât știm mai mult despre ele, cu atât înțelegem mai bine cine suntem", a afirmat profesorul Veaceslav Kushnir. 
Organizația județeană a UUR Tulcea numără, potrivit președintelui acesteia, Dumitru Cernencu, aproximativ 1.000 de membri cu drepturi depline, numărul real al ucrainenilor din județ fiind însă mult mai mare. 
Anul nou bătrân a fost marcat în noaptea de miercuri spre joi de toți credincioșii care prăznuiesc sărbătorile după vechiul calendar. 
Sărbătorile de iarnă pe stil vechi marchează, de altfel, finalul tradițiilor de început de an care se mai păstrează în județ. Încă de copii, unii tulceni celebrează de două ori Crăciunul și Revelionul, iar în semn de respect față de toți locuitorii municipiului Tulcea, autoritățile locale păstrează iluminatul festiv de iarnă până la încheierea tuturor sărbătorilor. 
AGERPRES/(A, AS-autor: Luisiana Bîgea, editor: Diana Dumitru, editor online: Mihaela Pană)

Mihai Eminescu si Odessa

Va invitam sa luati parte la actiunea culturala " Mihai Eminescu si Odessa" care va avea loc duminica, 17 ianuarie, ora 14:00, la sediul comunitatii noastre din Tulcea (Str. Corneliu Gavrilov nr. 288).
Va asteptam cu drag!

Revelion ucrainean

Український Новий рік

In seara zilei de 13 ianuarie 2016, incepand cu orele 18,30, la hotel Egreta, comunitatea noastra organizeaza impreuna cu oaspeti din Ucraina, o seara cultural-distractiva pentru a ne asigura trecerea catre noul an 2016.
Informatii suplimentare la telefon 0744541448